bancuri, glume, imagini, video, fun, bancuri online, bancuri tari, imagini haioase, videoclipuri haioase, distractie online Pe HaiSaRadem.ro vei gasi bancuri, glume, imagini, video, fun, bancuri online, bancuri tari, imagini haioase, videoclipuri haioase, distractie online. Nu ne crede pe cuvant, intra pe HaiSaRadem.ro ca sa te convingi.

Realizator site: Prof. Nicu N. Tomoniu Fundatia Tismana editor-delegat ARP

website design software
Dezbatere literara

 

„ESEURI CRITICE” DE FLORIN CONTREA LANSATE IN SALA LYRA DIN TIMIȘOARA

In imagine, Casa Municipală de Cultură Timisoara

 S-a întâmplat ca Eseurile critice publicate de Florin Contrea în anul 2008 la Editura Hestia, să fie –în fine, - prezentate publicului cititor în data de 27 septembrie 2009 în sala Lyra, unde au loc de obicei, ședințele de lucru ale cenaclului literar Pavel Bellu al Casei Municipale de Cultura din orașul Timișoara.

Ședința a fost deschisă de profesoara Rodica Opreanu care, de multă vreme, organizează cu competență și devotament pentru cultură, acest cenaclu. A fost menționată activitatea autorului Florin Contrea ce cuprinde proză scurtă fantastică și psihologică: Povestiri stranii de pe cealaltă câmpie, în Editura Marineasa, 2003, Portret în gri minor, Editura Eurostampa, 2006, romanul Labirynth, Editura Anthropos, 2006, studii de istorie a literaturii: Dimitrie Cantemir, Discurs narativ și normă retorică, Editura Hestia, 2006 și Eseuri critice, Editura Hestia, 2008. În plus, un mare număr de studii critice și recenzii presărate prin diferite reviste din Timișoara ca: Anotimpuri literareîn redacția căreia activează în calitate de consilier editorial, - Lumină divină, Coloana infinitului, ori din alte orașe precum revistele Banat din Lugoj, Reflexdin Reșița sau Cenaclul de Păltiniș din Sibiu. Autorul colaborează de mulți ani cu revistele de pe internet din cadrul Asociației Române pentru Patrimoniu conduse de regretatul scriitor Artur Silvestri intitulate: Luceafărul românesc, Ecoul, Monitor cultural, etc. sau cu editura online Semănătorul condusă de N.N. Tomoniu – unde a redactat opera literară a tatălui său, Aurel Contrea (1895 – 1968) cu volumele Pagini bănățene și Așteptând stăpâna visurilor mele, precum și romanul-online: În peștera măritului Kalmar și o vastă operă de memorialistică din anii 1099 – 1990 intitulată simbolic: Cărămida de aur. Ca urmare a străduințelor sale literare, Florin Contrea a fost ales membru plin al Uniunii Scriitorilor Români din România – filiala Sibiu. În plus, scriitorul participă activ la mai multe secții din Rețeaua literarăeuropeană de pe internet, care este condusă de poetul Gelu Vlașin.

În continuare, a luat cuvântul Lucian Alexiu, poetul, criticul literar și conducătorul editurilor timișorene Hestia și Anthropos unde au apărut operele autorului de care ne ocupăm. Acesta s-a referit pe larg, atât la activitatea de critică și istorie literară a lui Florin Contrea din volumele anterioare, cât și la cea de istoric al literaturii și al culturii române. Despre amplul studiu închinat lui Dimitrie Cantemir, a remarcat faptul că este vorba de o prelucrare a unei teze de doctorat realizate și susținute de autor în 1983, sub conducerea profesorului universitar doctor Victor Iancu, din comisie făcând parte și personalități de prestigiu precum dr. G.I.Tohăneanu, dr. Eugen Todoran, și dr. Corneliu Nistor. Studiul începe cu operele teoreticienilor retoricii clasice: Aristotel, Demosthene, Quintilian și Cicero – ale căror idei stilistice și retorice au fost aplicate apoi minuțios în primul roman al antichității elenistice Teaghene și Haricleea scrisă de retorul și romancierul alexandrin, Longos. După un salt peste timp, studiul continuă cu reflectarea acestor motive și teme retorice în scrierile istorice: Divanul – sau Gâlceava înțeleptului cu lumea, și în primul roman al literaturii românești medievale Istoria ieroglifică precum și letopisețul istoric: Hronicul a vechimei romano-moldo-vlahilor, scrieri ale învățatului și domnitorului moldovean Dimitrie Cantemir.

Despre Eseurile critice – se constată că studiul istoric a fost dus mai departe, acum cu mijloacele criticii literare contemporane, asupra principalilor poeți contemporani. Un vast studiu a fost dedicat poetului suprarealist Gellu Naum, continuând, de data aceasta cu aspecte teoretice extrase din Poetica filosofului grec antic Aristotel și cu binecunoscutul și faimosul Tratat despre sublim conceput de retorul antic alexandrin Longinus. Un alt vast capitol a fost dedicat poetului Nichita Stănescu – ținând seama de observațiile teoretice ale criticilor literari care au fost menționate în notele critice de la sfârșitul volumului. A fost constatat faptul că studiul critic este realizat cu minuțiozitate științifică și cu multă obiectivitate. Elementele clasice se întrepătrund cu inovațiile artei poetice moderne în creația acestor poeți care au dus mai departe arta poetică românescă.

O altă idee privind această lucrare vastă și complexă, este că a prezentat o oglindă – posibil subiectivă dar aprofundată, asupra operei unor poeți semnificativi ai prezentului, într-un timp când aceste tipuri de studii devin tot mai rare, din motive cunoscute de toată lumea.

Poetul Marcel Turcu, în cuvântul său, s-a referit la complexitatea personalității literare a lui Florin Contrea, care se mișcă cu aceeași aparentă ușurință și în creația epică, cu iradieri lirice, – și în cea critică. Despre capitolul Marcelturcisme – din volum, care poate fi considerată și o monografiei a propriei sale opere poetice, găsește o analiză nuanțată și competentă asupra specificului modern al poeziei. A apreciat felul cum este înțeles suprarealismul său – în descendența directă  a poetului Geo Dumitrescu, dar cu un specific profund original. S-a făcut referire la faptul că exegetul înfăptuiește un demers atât estetic cât și psihologic, mai ales în ce privesc referirile la cărțile închinate „ofițerului stărilor de spirit”, sau la evocarea unor locuri pline de rezonanță istorică din nordul Europei pe care le-a vizitat în decursul timpului. În fine, din cei zece poeți conținuți în carte – primul care deschide seria este cunoscutul poet Gellu Naum iar cel care încheie cercul poetic este chiar Marcel Turcu.

Poetul și omul de cultură Aurel Turcuș a mărturisit că pentru el, această recentă creației a lui Florin Contrea este „o surpriză plăcută” – pentru minuțiozitatea și pregnanța felului cum a fost realizat studiul. A observat că, în urma acestei lecturi,– a reușit să înțeleagă mult mai bine fenomenul literar suprarealist.

Și domnul Mircea Șerbănescu, cunoscut conducător al cenaclului Pavel Bellu din Timișoara, om care la cei 90 de ani împliniți se bucură de o stare de sănătate de invidiat, a prezentat activitatea lui Florin Contrea nu numai ca prozator și critic literar ci și ca participant activ la ședințele de cenaclu, unde cuvântul său se bucură de interes și are greutate.

În fine, Florin Contrea a mulțumit participanților la discuții pentru aprecierile pozitive făcute asupra vieții și activității sale îndelungate. În cuvântul său s-a referit la munca îndelungată și stăruitoare de documentare în toate sursele posibile de cercetare poetică și critică, bibliografia sa fiind impresionantă atât în latura istorică, – din antichitate până prezent, – cât pe latura psihologică și estetică.

 Capitolul Gellu Naum esențialul, este o vastă monografie închinată acestui clasic al suprarealismului românesc. Despre una din poeziile semnificative: Diminețile cudomnișoara Pește – cu titlu paradoxal, menționăm un scurt extras din studiu: „Este posibil să fie vorba de katharsis-ul aristotelian, de extazul poetic la care se poate ajunge numai prin inspirația sau fantazia, dar al zeilor – care nu poate fi obținut nici prin voință, nici prin sârguința facătorilor de literatură. Ideea înspăimântătoare pe care o găsește poetul se află undeva, pe tărâmul nevăzut al filozofiei, la hotarul dintre lege și ordine, aceasta din urmă semnificând logos-ul grecesc”.

Din capitolul Poetica lui Nichita Stănescu - se apreciază, printre altele, că acesta rămâne în literatura noastră, pe lângă inimitabila creație poetică și cu un concept poetic original, acela de „poezie pulsatorie” la care a ajuns în urma unei convorbiri avută – după mărturisirea sa – cu marele poet Ion Barbu.

De la mit la poezia imaginarului magic – este titlul capitolului închinat operei poetice a lui Lucian Alexiu, cunoscut scriitor, editor și om de cultură. Una din poeziile cele mai profunde ale acestuia, intitulată Epigraf – i-a sugerat criticului Florin Contrea următoarele meditații: „Discreția – soră bună cu taina și cu înțelepciunea – aduce în suflet tărie de oțel, putere de a învinge ispitele inferioare și, mai ales, asigură o stare de adâncă fericire, pe care nimeni din afară nu o poate bănui”.

Aries sau spiritul poeziei, este închinat operei poetice a lui Cassian Maria Spiridon. Din analiza subtilă a uneia din poeziile sale, Florin Contrea notează: „… mișcarea lentă și ondulatorie a perdelelor mânate de adierea vântului putea provoca, desigur, asemenea stări de panică, dar putea fi și presimțirea, venită din strămoși, a pericolului dat de hoardele sălbatice care ne amenințau, iar uneori chiar năvăleau aievea, lăsând în urma lor distrugere și prăpăd”.

Mona-monade și Lucianograme – este un studiu închinat scrierilor lui Lucian Vasiliu: „un poet original, un poet al esențelor, un poet al materiei în expansiune dar și al spiritului scormonitor ce-și caută cu înfrigurare împlinirea”. Dintr-o poezie găsim o comparație simbolică a două ființe semnificative, din care notăm câteva observații: „a fi cârtiță, presupune a fi încarcerat în adâncul întunecat al pământului, a nu a avea parte de ceea ce înseamnă libertatea de a te mișca în direcția voită, a fi orb la lumina spiritului, a fi redus la mizeria cotidianului pe când, a fi mierlă presupune, pe lângă dreptul de a zbura unde dorești și a-ți face cunoscută simțirea și voința prin cântecul atât de prețuit.”

Un poet al nordului – este poetul bistrițean George Vulturescu. Dintr-un poem închinat satului natal notăm câteva observații: „… privit cu ochiul minții, când din interior, când doar din amintire, prin fereastra cenușie a orașului – este traversat periodic de viituri învolburate, înspăimântătoare, pe unde „animalele diforme ale nopții se târăsc în taină”. Se simte o tensiune sufletească aici, între dorul de satul natal, așa cum l-a văzut cândva, un perimetru ideal al fericirii și copilăriei sale, dar peste care se suprapune dureros și clar, - și între imaginea cealaltă, reală, recentă, crudă, pe care nu o poate suporta”.

Poezia cantonului 248, este închinată poetului Liviu Ioan Stoiciu. Din amplul studiu se constată: „Poetul lunecă firesc din real în fantastic, fantazia copilăriei este la ea acasă, vaca sfântă din poveste, dar și din mitologia mistică a Indiei străvechi, fată un vițel de aur, ba nu, un pește fermecat, că doar așa e în povești, iar morarul visează… chiar, ce visează? Greu de explicat… Copilul, intrând în grajd cu felinarul în mână ne poate duce cu gândul la Diogenes, stoicul filosof atenian.”

Despre primitivul „mainimic” al lui Ioan Moldovan. Desigur, între „nimic” și „mainimic” - cuvânt „noucreat” de poet, care prin semnificațiile sale simbolice poate întruchipa o lume întreagă, distanța este ca de la cer la pământ – ori, ca să nu exagerăm, cam „pe aproape”. Este „amănuntul semnificativ”, este buturuga mică ce poate răsturna ditamai camionul, este ceea ce putem vedea din existența noastră efemeră când o privim la microscop. Sau, mă rog, prin „lupa” existențială.

Xilofonul poetic – este extras din creația poetei Simona Popescu. Reprezentantă de seamă a nouăzecismului se dovedește adepta sincerității absolute, a expresiei fruste, pline de naturalețe și spontaneitate. Este adepta cultului inocenței primei copilării care – în esența ei afectivă, durează o viață întreagă, și urăște din adâncul sufletului ceea ce primii filozofi ai creștinătății denumeau „acedia”, snobii anglicani spleen”, iar tinerii de azi (în argou, firește): „plicty”.

Din capitolul Marcelturcisme – dedicat desigur, poetului suprarealist timișorean Marcel Turcu autorul acestui vast studiu notează: „Este o microautobiografie, este un microautoportret. Autorul își intuiește în mers „eu-l său interior” așa cum și-l simte în pași, în gând, în imaginar, în dorințe, în etcetera… Este de fapt, o monografie a universului său interior. Extrem de sincer, extrem de exact, chiar dacă nu pare. Este un poet autentic care-și realizează esența personalității printr-un șir de volume subtile, profunde și… ermetice, în același timp. Un poet al Timișoarei, un autor care-și reprezintă – la nivel ideal – cultura și orașul de care se simte mereu apropiat.”

 

[SEMANATORUL - Editura online]
[Dezbatere literara]
[
Cenaclu la Timisoara]

 Director fondator      SEMĂNĂTORUL

ARTUR SILVESTRI (1953-2008)

„Semănătorul”: Acesta este un program nu de "ripostă" ci de "re-cucerire", de completare de informație și de alternativă, spărgând "nucleul dominant" ce impune teme, idei și nume într-un canon restrictiv care - dincolo de aspectul simplificator - ucide prin omisiune, "etichetism" stupid și întrerupere de continuitate acolo unde trebuie să existe echilibru și fruct în evoluțiile noastre.”(Artur Silvestri -„Scrisoare de Bunavestire”, 2007)

In memoriam 2009:

Artur Silvestri - Comemorare 2009

Publicatii ARP
Reviste ARP

Anunturi si carti 2010

CĂRTI 2009:
Descărcați (downloadați) de aici aparițiile editoriale:

"In memoriam - Artur Silvestri - marturii tulburatoare" .


ARTUR SILVESTRI - Frumusetea lumii cunoscute


Cleopatra Lorintiu - Vocatia caii singuratice



Cezarina Adamescu:
Artur Silvestri- Documentar memorialistic